Guest Post Upriserz Blog: informații legislative Martie 2022

Guest Post Upriserz Blog: informații legislative Martie 2022

Echipa Upriserz m-a rugat să le pregătesc un nou articol cu informațiile legislative din 2022. Găsești aici primul guest post.

Se spune că înainte de a avea grijă de alții, e nevoie să ai grijă de tine pentru început. Ceea ce se potrivește perfect și în afaceri. Așadar, am pregătit o listă cu câteva remindere sau noutăți legislative pentru tine:

1. SPV (spațiul privat virtual)

Toate firmele și P.F.A.-urile, I.I.-urile, I.F.-urile trebuie să fie înrolate în SPV. ANAF nu mai comunică altfel. S-a creat o confuzie și o mică isterie – dacă o pot numi astfel – din pricina lipsei de informare/comunicare sau din pricina faptului că informația pentru contribuabili nu este prezentată concis de către Ministerul Finanțelor Publice.

Din punct de vedere al S.R.L.-urilor, consider că marea majoritate sunt înrolate în SPV (sau cel puțin așa este normal – să se fi întâmplat deja). Luând în calcul faptul că mare parte dintre profesioniștii contabili au semnătură electronică pentru depunerea declarațiilor fiscale, aceștia au acționat deja în această direcție (o parte însă nu, considerând că nu vor să fie “poștași” și să își asume și această relație). Eu personal am făcut-o, întrucât sunt de părere că trebuie să ne sprijinim clienții, și să le creăm cât mai multă liniște cu putință, pentru a se putea focusa pe business-ul lor.

Din proprie experiență, vă spun că ANAF chiar nu mai lucrează altfel. Ba chiar au pus la dispoziție și ultima versiune de declarație (D700), care înglobează mai multe declarații – se transmite online – cu ajutorul acesteia au fost simplificate foarte multe operațiuni de declarare (era firesc să se întâmple asta din moment ce toată relația a fost mutată în online) – înregistrare în scopuri de TVA, obținere cod special de TVA intracomunitar, înregistrare salariați/scoatere salariați, declarare punct de lucru etc.

Singura interacțiune fizică, pe care ANAF o mai permite este achiziționarea Registrului Unic de Control (apropo și aici ar putea fi implementat cumva online, după părerea mea) și ridicarea CIF-ului de TVA (și aici ar merge eliberat electronic după părerea mea, asta ca să fie digitalizare 100%).

Singurele persoane care nu au obligativitatea înrolării în SPV, sunt persoanele fizice care nu sunt organizate ca P.F.A./I.I./I.F. – cu alte cuvinte, cele care nu sunt organizate ca entități comerciale.

Exemplu concret – persoanele fizice care obțin venituri din bursă, crypto, chirii, dividende, arendă, jocuri de noroc, etc. nu au obligația înrolării în SPV, cu toate că ar fi mai comod pentru ele.

2. SITUAȚIILE FINANCIARE (BILANȚURILE)

Tot mai mulți antreprenori au început să solicite bilanțul contabil, alarmați cu privire la acest subiect (unii forțați și de investitori, creditori, bancă ș.a.).

Însă, trebuie menționat în clar faptul că termenul legal de depunere al bilanțurilor este 31 Mai 2022. Astfel că, nu există niciun motiv de grabă sau panică în perioada următoare. 😊

3. TAXELE DATORATE DE CEI ÎN REGIM DE PFA/II/IF

Începând cu 2022, conform ordinului 2021/2021 taxele datorate se vor plăti exclusiv în conturile ANAF, unde persoana fizică își are domiciliul. De exemplu, să presupunem faptul că eu dețin un P.F.A., cu sediul în Cluj, însă domiciliul meu este în București. Taxele pe care le datorez, indiferent unde aș avea sediul profesional, le voi achita la Administrația Financiară unde am domiciliul, începând cu acest an.

Până în 2021, aș fi achitat pensia, sănătatea și impozitul la Administrația Financiară, unde aș fi fost arondat cu domiciliul, iar taxele aferente CUI (TVA, taxe salariați), unde era stabilit sediul profesional.

4. IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE

După cum bine se cunoaște, fiecare persoană fizică/firmă care deține în patrimoniu clădiri, case, apartamente, terenuri, mașini, ș.a. imobile sunt obligate la achitarea impozitelor locale.

Pentru a beneficia de o bonificație de 10% trebuie sa achitați impozitul aferent întregului an până la data de 31 Martie 2022.

5. ACTIVITĂȚILE CASNICE

Se va implementa o aplicație online pentru gestionarea activităților casnice (până acum remunerarea acestora era de fel “la negru”). Ei bine, va fi implementată o aplicație online, menită să sprijine atât angajatorii, cât și prestatorii de servicii casnice. Aceste persoane vor beneficia de aplicabilitatea unor contribuții mai mici. De asemenea, tot prin această aplicație, persoanele vor beneficia și de evidență în sistemul bancar, respectiv la oficiile poștale.

Datorită acestei măsuri, persoanele prestatoare de servicii casnice, devin implicit asigurate la pensie (obligatoriu) și sănătate (opțional).

Toate operațiunile vor fi efectuate în strânsă legătură cu A.N.O.F.M. (Agenția Națională Pentru Ocuparea Forței de Muncă).

Cum? Se vor achiziționa tichete nominale de la A.N.O.F.M., de către angajatori. Prin aceste tichete, “angajații casnici” (cei care prestează servicii de curățenie, gătit, plimbat animale, etc.) vor fi remunerați pentru munca prestată.

Vom vedea în continuare aplicabilitatea acestei legi în stadiu de proiect proaspăt adoptat de Guvernul României.

Bugetul alocat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, este în cuantum de 4.538.000 EUR, iar implementarea ar trebui să aibă loc până la 31 Decembrie 2023, deci aplicabilitatea celor menționate mai sus va fi cu 01 Ianuarie 2024.

Vezi aici restul informațiilor legislative din Guest Post-ul pentru Upriserz Blog

Guest Post Upriserz Blog: modificări legislative 2022

Guest Post Upriserz Blog: modificări legislative 2022

Cei din echipa Upriserz m-au rugat să le pregătesc un articol cu noutățile legislative din 2022:

După cum bine se știe, la finele fiecărui an, apar noutăți legislative cu aplicabilitate pentru anul următor, la care noi, în calitate de antreprenori trebuie să ne aliniem și să le implementăm, fie că ne convine, fie că nu.

Și totuși…nu mă pot abține să nu încep prin a face o remarcă la ceea ce s-ar fi putut întâmpla dacă ar fi intrat în vigoare următoarele 2 prevederi:

  • Diminuarea plafonului la microîntreprinderi – de la 1.000.000 EUR, la 500.000 EUR – cifră de afaceri (s-a dorit chiar la 100.000 EUR) – de menționat că peste 90% din companiile din România sunt microîntreprinderi, deci impactul ar fi fost în mod direct asupra marii majorități a companiilor;
  • Aplicarea cu retroactivitate (din urmă) pentru un angajat cu mai mult de 2 ani vechime în companie, să nu mai fie încadrat la salariul minim pe economie – cu alte cuvinte, acesta nu mai putea câștiga salariul minim pe economie, ci trebuia remunerat vrând-nevrând peste salariul minim pe economie – și aici este de menționat faptul că marea majoritate a companiilor din România încadrează angajații la nivelul minimului pe economie.

Ei bine, ce s-a întâmplat într-un final?

La insistențele mediului de afaceri, în colaborare cu Corpul Experților Contabili și Contabili Autorizați din România, s-a menținut inclusiv pentru 2022:

  • plafonul de 1.000.000 EUR cifră de afaceri (vânzări) la microîntreprinderi;
  • momentul de la care se aplică retroactivitatea pentru un angajat din companie, de a nu mai putea fi încadrat cu salariul minim pe economie este de 01 Ianuarie 2022 (cum era normal și firesc de altfel);

Din punctul meu de vedere, consider că aceste două concluzii de mai sus sunt printre cele mai importante vești pentru anul 2022, și anume faptul că Ministerul Finanțelor Publice nu a mai dus spre îndeplinire modificările mai sus menționate.

Citește și articolul pe care l-am scris aici pe blog: informații legislative 2022

Dar practic cu ce vom avea de a face în 2022?

La fiecare început de an, toate companiile din România (implicit și tu) trebuie să își verifice cifra de afaceri, în vederea încadrării acesteia în anumite standarde, și anume:

  • TVA trimestrial sau TVA lunar;
  • Impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau impozit pe profit (ori impozit specific pentru cei din Horeca – care apropo, la data redactării acestui articol este în dezbatere un proiect legislativ de scutire pe alte 180 de zile, pentru că – după cum bine știți – Horeca a fost puternic afectată de pandemia de coronavirus);
  • Impozitare la normă de venit sau impozitare în sistem real (aici intra doar entitățile comerciale în regim de persoană fizică autorizată, ori întreprindere familială, ori întreprindere individuală);

Ce presupun aspectele de mai sus?

Din punct de vedere al TVA-ului – în situația în care o entitate comercială a depășit vânzări de peste 100.000 EUR la 31 Decembrie 2021 (curs valutar 4.9486), atunci trebuie să devină plătitoare de TVA lunar, din plătitoare de TVA trimestrial (atenție aici la cifra de afaceri recalculată). Dacă nu a depășit acest plafon, va rămâne la TVA trimestrial. De menționat este faptul că, în situația în care nu a depășit pragul de 300.000 lei, aferent înregistrării în scopuri de TVA obligatoriu, contribuabilul poate renunța la a fi plătitor de TVA, prin notificarea organului fiscal la care societatea este arondată.

Din punct de vedere al impozitului – o firmă care depășește vânzări de peste 1.000.000 EUR (4.9481), trebuie să devină plătitoare de impozit pe profit (sau plătitoare de impozit specific și impozit pe profit, în cazul firmelor din Horeca). Dacă a fost plătitoare de impozit pe profit în 2021, dar nu a depășit cifra de afaceri mai devreme amintită la 31 Decembrie 2021, de asemenea, trebuie notificat organul fiscal, pentru încadrarea în regim de microîntreprindere.

Din punct de vedere al impozitării celor în regim de P.F.A./I.I./I.F., dacă se aflau în regim de normă de venit și au depășit vânzări de peste 100.000 EUR la 31 Decembrie 2021, trebuie musai să treacă la sistemul real și să aplice impozitarea aferentă.

Vezi aici restul informațiilor legislative din Guest Post-ul pentru Upriserz Blog

Modificări legislative cu intrare în vigoare cu 01.01.2022

Modificări legislative cu intrare în vigoare cu 01.01.2022

Am asistat cu toții în cursul săptămânii anterioare (13-19 Decembrie 2021), la o situație puțin spus ingrată cu o modificare stresantă, care a aruncat în aer mediul de afaceri. Și eu, la rândul meu redactasem un alt articol pe care trebuia să îl public, pentru a înștiința oamenii… iar a 2 a zi, ce să vezi? SURPRIZĂ! S-a schimbat schimbarea. Aspectul legislativ la care mă refer este modificarea plafonului cu privire la încadrarea firmelor în categoria microîntreprinderilor. Nu mai amintesc de faptul că predictibilitatea și planul de afaceri pe termen mediu și lung nu poate exista în astfel de condiții.

Dar ce s-a întâmplat mai exact?

Ei bine, plafonul cifrei de afaceri la care ne raportăm la microîntreprinderi în prezent este de 1.000.000 EUR.

În Planul Național de Redresare și Reziliență fuseseră incluse printre măsurile principale de adoptat pentru anul 2022 scăderea plafonului de 1.000.000 EUR pentru cei care aplică impozitarea pe veniturile microîntreprinderilor, la 500.000 EUR.

După cum bine se știe, majoritatea companiilor din România sunt încadrate ca microîntreprinderi. Procentele de impozitare pentru acestea sunt 1% sau 3%, în funcție de norma de lucru a salariaților. În schimb, cei care depășesc cifra de afaceri de 1.000.000 EUR, în acest moment trebuie să achite un procent de 16% al impozitului pe profit.

Ei bine, din 2022, conform planului depus, mai sus menționat, prin diminuarea plafonului la jumătate, o parte din companii ar fi trebuit să schimbe sistemul de taxare mai devreme. Acest lucru ar fi avut cel mai probabil un impact direct. În cele mai multe cazuri, posibil negativ pentru business-urile antreprenorilor. Plafonul de 1.000.000 EUR a oferit în toți acești ani o relaxare pentru majoritatea firmelor.

Totuși, propunerea inițială a fost de scădere de la 1.000.000 EUR la 100.000 EUR. Ar fi fost cu adevărat mult prea abrupt, ce să mai comentăm de 500.000 EUR (cu alte cuvinte ar trebui să fim mulțumiți, că de la 100.000 EUR la 500.000 EUR, totuși sunt ceva sute de mii)?

Dacă pentru o firmă plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor nu era un impact mare pe cheltuieli până acum, începând cu anul 2022, în cazul în care s-ar fi aprobat măsura conform PNRR, fiecare dintre cei care ar fi estimat un avânt mai important pe vânzări ar fi trebuit să înceapă să se preocupe și de cheltuieli.

Din experiență vă menționez faptul că există o sumedenie de firme unde cheltuielile eligibile sunt limitate. De exemplu cele prestatoare de servicii. Și atunci să facem un exercițiu de imaginație și să presupunem că plafonul de 500.000 EUR ar fi fost depășit. Să luam drept exemple cele de mai jos:

  • Cifră de afaceri într-un trimestru – 100.000 lei – impozit micro 1% – impozit aferent 1.000 lei;
  • Cifră de afaceri într-un trimestru – 100.000 lei – impozit micro 3% – impozit aferent 3.000 lei;
  • Cifră de afaceri într-un trimestru – 100.000 lei – impozit pe profit (în cazul în care nu avem cheltuieli) – 16% procent de impozitare = 16.000 lei.

Imaginați-vă singuri cam ce cheltuieli eligibile ar trebui să aibă o firmă pentru a avea un impozit de plată precum cel al veniturilor pe microîntreprinderi.

Momentan totul s-a liniștit. Plafonul pentru rămânere la statutul de microîntreprindere a rămas în stand-by la 1.000.000 EUR, după ce Guvernul a dat înapoi la presiunile Consiliului Național al IMM-urilor din România, respectiv a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România – CECCAR.

Și totuși ce se schimbă începând cu 01 Ianuarie 2022?

Să le exemplificăm mai jos:

  • Cea mai importantă de altfel, rămânerea în vigoare a plafonului de 1.000.000 EUR la microîntreprinderi;
  • Atragerea răspunderii ca faptă penală pentru nevirarea către bugetul de stat a taxelor și impozitelor pentru angajați. A fost introdus un termen suplimentar de conformare – 01 Martie 2022;
  • Reducerea TVA-ului la locuințe la 5% până la 140.000 EUR. Reducerea este doar pentru o singură locuință. De la a doua locuință, plafonul este cel din prezent și anume 450.000 lei;
  • Cota de TVA la energia termică devine 5% (atât pentru populație, cât și pentru firme și instituții publice);
  • Tichetele cadou se vor putea acorda doar angajaților. Valoarea neimpozabilă s-a mărit de la 150 la 300 lei. Nu se mai permite acordarea de tichete cadou terților colaboratori;
  • Se introduce plata CASS (Contribuția Asigurărilor Sociale de Sănătate) pentru pensiile mai mari de 4.000 lei (se va datora sănătate în procent de 10% – doar pentru valoarea ce depășește 4.000 lei);
  • Se prelungește până la 30 Iunie 2022 termenul de depunere a cererilor de eșalonare, precum și de anulare a penalităților – actualul termen era de 31 Ianuarie 2022;
  • Salariul minim pe economie devine 2.550 lei, cu mențiunea că, după 24 luni nu se va mai putea acorda salariul minim pe economie pentru salariatul existent. Măsura se aplică retroactiv. Cu alte cuvinte, dacă ai un angajat în firmă de peste 2 ani, începând cu 01 Ianuarie 2022, acesta nu mai poate fi încadrat cu salariul minim pe economie. Chiar și cu 1 leu mai mult, dar nu mai poate fi 2.550 lei.

Spor tuturor și multă sănătate și împliniri de sărbători!

Eșalonarea datoriilor la Administrația fiscală

Eșalonarea datoriilor la Administrația fiscală

În anul 2020, odată cu venirea pandemiei de COVID-19, o bună parte din entitățile comerciale au fost afectate. Statul român a încercat să intervină cu tot felul de măsuri menite să sprijine mediul de afaceri. Una dintre cele mai bune măsuri a fost intrarea în vigoare a posibilității de a opta pentru eșalonarea simplificată a datoriilor pe o perioadă de 12 luni, dacă toate taxele și impozitele de dinainte de intrarea în starea de urgență – 16 Martie 2020, sunt achitate.

Să presupunem că există taxe și impozite neachitate în acest moment. Tot ce trebuie să faci este să iei legătura cu profesionistul tău contabil și să îl rogi să depună cererea de acordare a eșalonării la plată. Prin cererea mai devreme amintită se poate opta pentru o eșalonare a datoriilor pe o perioadă de maxim 12 luni.

Cuantumul minim al datoriilor pentru care se poate solicita eșalonarea este:

Persoane fizice – 500 lei;
Persoane juridice – 5.000 lei;
ONG – 2.000 lei.

În cazul în care se dorește o eșalonare pe o perioadă mai îndelungată, atunci trebuie mers pe eșalonarea clasică unde trebuie întocmit dosar specific și depus spre aprobare la organul fiscal. De menționat faptul că la dosarul clasic, trebuie avut în vedere și eventualele garanții (scrisori de garanție, active) pe care ANAF le solicită.

Ce presupune depunerea cererii de eșalonare simplificată?

Se completează cu datele companiei și ale reprezentantului legal, iar ulterior se bifează acțiunea necesară, care poate fi după caz:
⬤ Eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale conform art. 209^1 din Legea 207/2015;
⬤ Menţinere a valabilităţii eşalonării la plată şi/sau a amânării la plată a penalităţilor de nedeclarare, conform art. 209^1 din Legea 207/2015
⬤ Modificare a deciziei de eşalonare la plată şi/sau a deciziei de amânare la plată penalităţilor de nedeclarare, cu acordarea eşalonării la plată conform art. 209^5 din Legea 207/2015;
⬤ Modificare a deciziei de eşalonare la plată şi/sau a deciziei de amânare la plată penalităţilor de nedeclarare, conform art. 209^13 din Legea 207/2015;

Mai exact ce opțiuni există prin depunerea acestei cereri?

⬤ Cum am spus și la începutul articolului se poate solicita o amânare la plată a obligațiilor fiscale. Cuantumul acestora se achită în rate în conformitate cu procentele pe care fiecare contribuabil optează spre a le achita. De la data emiterii deciziei de eșalonare fiecare contribuabil va avea următoarele aspecte de îndeplinit:
Plata ratei conform graficului de eșalonare pe care ANAF îl emite, până pe data de 15 a fiecărei luni;
Plata taxelor și impozitelor curente – 25 ale lunii. Daca se întârzie mai mult de 30 de zile la vreuna din cele de mai sus, se pierde eșalonarea.

⬤ Ce pot face dacă nu am suficienți bani pentru achitarea taxelor curente, respectiv și a ratei de eșalonare?
În situația în care te afli în situația expusă mai sus se mai depune o cerere prin care soliciți suplimentarea obligațiilor curente la decizia de eșalonare care ți-a fost emisă inițial de ANAF. Se generează un nou grafic de eșalonare cu noile obligații de îndeplinit. Procedura se numește – depunerea unei declarații de Menținere a eșalonării.

⬤ Ce pot face dacă pierd eșalonarea din neatenție sau pentru că efectiv nu am bani și nici menținere nu am făcut?
Mai poți opta iarăși de o nouă eșalonare, cu mențiunea că se vor institui dobânzi și penalități pentru pierderea acesteia. Se poate pierde de maxim 2 ori.

În primă fază eșalonarea simplificată pe durată limitată de maxim 12 luni a fost aprobată cu caracter temporar. Începând cu 1 Octombrie 2021, procedura a fost permanentizată.

Rămâi la curent cu ce fac: citește și celelalte articole pe care le-am scris pe blogul meu, cosmindumitrascu.ro!

Cheltuieli de protocol

Cheltuieli de protocol

Majoritatea antreprenorilor fac confuzie atunci când vine vorba despre cheltuielile de protocol, astfel că le atribuie societății.

Cheltuielile de protocol care nu aduc un eventual beneficiu societății sau care nu sunt justificate de contracte, negocieri, discuții, devin cheltuieli ale asociaților/administratorilor. La aceste cheltuieli care devin personale, trebuie calculate și reținute taxele și impozitele de rigoare.

Fiind expert contabil, mi-au trecut mii de documente prin față, iar acum să vă dau exemplu ce ar trebui să nu confundați cu protocolul: cafeaua cumpărată atunci când sunteți în drum spre muncă, covrigii, bonurile de la KFC și McDonald’s, epilatul, tunsul, shaorma, șunca, parizerul, brânza, abonamentul la sală, sărmăluțele, masajul erotic etc. – practic tot ce vă cumpărați pe firmă, pentru că ați auzit de la un prieten că el așa face.

Încetați cu efectul de turmă și nu mai cumpărați cele de mai sus pe societate!

Pe societate trebuie achiziționate doar cheltuieli care sunt efectuate în scopul desfășurării activității economice.

Acum să vă expun ce cheltuieli pot fi încadrate la protocol:

  • mesele de restaurant care au o factură/bon fiscal/bon fiscal cu CUI-ul firmei stipulat pe bon, însoțit de o notă de protocol/minută semnată de client. Trebuie să atestăm faptul că întâlnirea a avut loc, altfel se poate considera că a fost efectuată de asociat/administrator. De unde să știe organul fiscal că nu ați ieșit de exemplu cu familia la masă;
  • un buchet de flori/un tort/o sticlă de vin trimis unei partenere de business cu ocazia zilei de naștere/1 Martie/8 Martie – atenție la plafonul de 100 lei;
  • coșurile cadou de Crăciun/Paște – și aici atenție la plafonul de 100 lei;
  • mostre din produse oferite cadou în scop de marketing;

Citește și: Ce trebuie să faci imediat după ce îți deschizi o firmă

Încă o dată, cu riscul de a mă repeta, trebuie să justificați cheltuielile. Și să demonstrați că anumite evenimente s-au întâmplat.

O să ziceți, citez: „Păi și ce să fac, să stau să pun clientul să semneze și să vadă cât am dat pe un eventual cadou?” Răspuns final: da! Fix asta trebuie să faceți! În caz contrar ANAF o să considere că ați efectuat achizițiile în interes personal și o să vă impoziteze cu taxe salariale cel mai probabil.

Rămâi la curent cu ce fac: citește și celelalte articole pe care le-am scris pe blogul meu, cosmindumitrascu.ro!

Ce trebuie să faci imediat după ce îți deschizi o firmă

Ce trebuie să faci imediat după ce îți deschizi o firmă

În acest material dezbatem ce ai de făcut imediat după ce ai înființat firma, asta pentru a scăpa de griji.

1. Trebuie să mergi la orice notar care îți iese în cale și să obții procura pentru contabilul tău. Asta pentru depunerea declarațiilor fiscale și pentru a putea avea acces în spațiul public virtual – pe scurt SPV. De ce?

ANAF nu mai permite depunerea declarațiilor fiscale, decât prin intermediul mijloacelor online. Mai sunt câteva declarații, care nu merg depuse online, iar acestea sunt doar câteva. În plus, asta este treaba contabilului tău, iar acum nu predăm contabilitate;

2. Trebuie depusă declarația 010 – DECLARAȚIE DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ/DECLARAȚIE DE MENȚIUNI/DECLARAȚIE DE RADIERE PENTRU PERSOANE JURIDICE, ASOCIERI ȘI ALTE ENTITĂȚI FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ – punem bifa pe declarație de înregistrare, iar pe pagina unde scrie – IMPOZIT PE VENITURILE MICRO – vom pune bifa și vom stipula data – la luare în evidență. Se trece data de pe CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE (pe scurt CUI).

De menționat că marea majoritate a ANAF urilor din țară, nu o acceptă, astfel că să nu vă mire, dacă la ghișeu veți fi refuzați cu privire la înregistrarea acestei declarații. Vă vor spune să veniți cu ea, doar când aveți modificări în vectorul firmei – adică, dacă firma devine plătitoare de TVA, se schimbă de la impozit micro la profit și invers sau efectuează prima angajare ori o firmă rămâne fără angajați;

3. Achiziționarea registrului unic de control – se întocmește adresa către administrația financiară la care firma are sediul social, împreună cu o împuternicire, copia de buletin a împuternicitului și copie după CUI, pentru ca organul fiscal să vadă dacă v-ați încadrat în cele de 30 zile. Amenda pentru neachiziționarea RUC-ului sau nedepunerea declarației 010 în primele 30 de zile de la înființare este de 500 lei.

4. Ștampila nu mai este obligatorie!!

Citește și: Ce să aleg? SRL sau PFA

RUC-ul costă 29.75 lei, iar ATENȚIE!! Funcționarii ANAF, îți solicită fix suma, deoarece duc lipsă de rest… și presupun că nu vrei să ieși din ANAF, să pierzi și rândul la coadă, ca să stai să schimbi bani. 😊)))

Acum că v-ați luat de grijă și cu aceste aspecte, spor la clienți și la vânzări!!

Rămâi la curent cu ce fac: pe blogul meu cosmindumitrascu.ro găsești și alte articole interesante!