dec. 9, 2021 | Contabilitate
În anul 2020, odată cu venirea pandemiei de COVID-19, o bună parte din entitățile comerciale au fost afectate. Statul român a încercat să intervină cu tot felul de măsuri menite să sprijine mediul de afaceri. Una dintre cele mai bune măsuri a fost intrarea în vigoare a posibilității de a opta pentru eșalonarea simplificată a datoriilor pe o perioadă de 12 luni, dacă toate taxele și impozitele de dinainte de intrarea în starea de urgență – 16 Martie 2020, sunt achitate.
Să presupunem că există taxe și impozite neachitate în acest moment. Tot ce trebuie să faci este să iei legătura cu profesionistul tău contabil și să îl rogi să depună cererea de acordare a eșalonării la plată. Prin cererea mai devreme amintită se poate opta pentru o eșalonare a datoriilor pe o perioadă de maxim 12 luni.
Cuantumul minim al datoriilor pentru care se poate solicita eșalonarea este:
Persoane fizice – 500 lei;
Persoane juridice – 5.000 lei;
ONG – 2.000 lei.
În cazul în care se dorește o eșalonare pe o perioadă mai îndelungată, atunci trebuie mers pe eșalonarea clasică unde trebuie întocmit dosar specific și depus spre aprobare la organul fiscal. De menționat faptul că la dosarul clasic, trebuie avut în vedere și eventualele garanții (scrisori de garanție, active) pe care ANAF le solicită.
Ce presupune depunerea cererii de eșalonare simplificată?
Se completează cu datele companiei și ale reprezentantului legal, iar ulterior se bifează acțiunea necesară, care poate fi după caz:
⬤ Eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale conform art. 209^1 din Legea 207/2015;
⬤ Menţinere a valabilităţii eşalonării la plată şi/sau a amânării la plată a penalităţilor de nedeclarare, conform art. 209^1 din Legea 207/2015
⬤ Modificare a deciziei de eşalonare la plată şi/sau a deciziei de amânare la plată penalităţilor de nedeclarare, cu acordarea eşalonării la plată conform art. 209^5 din Legea 207/2015;
⬤ Modificare a deciziei de eşalonare la plată şi/sau a deciziei de amânare la plată penalităţilor de nedeclarare, conform art. 209^13 din Legea 207/2015;
Mai exact ce opțiuni există prin depunerea acestei cereri?
⬤ Cum am spus și la începutul articolului se poate solicita o amânare la plată a obligațiilor fiscale. Cuantumul acestora se achită în rate în conformitate cu procentele pe care fiecare contribuabil optează spre a le achita. De la data emiterii deciziei de eșalonare fiecare contribuabil va avea următoarele aspecte de îndeplinit:
Plata ratei conform graficului de eșalonare pe care ANAF îl emite, până pe data de 15 a fiecărei luni;
Plata taxelor și impozitelor curente – 25 ale lunii. Daca se întârzie mai mult de 30 de zile la vreuna din cele de mai sus, se pierde eșalonarea.
⬤ Ce pot face dacă nu am suficienți bani pentru achitarea taxelor curente, respectiv și a ratei de eșalonare?
În situația în care te afli în situația expusă mai sus se mai depune o cerere prin care soliciți suplimentarea obligațiilor curente la decizia de eșalonare care ți-a fost emisă inițial de ANAF. Se generează un nou grafic de eșalonare cu noile obligații de îndeplinit. Procedura se numește – depunerea unei declarații de Menținere a eșalonării.
⬤ Ce pot face dacă pierd eșalonarea din neatenție sau pentru că efectiv nu am bani și nici menținere nu am făcut?
Mai poți opta iarăși de o nouă eșalonare, cu mențiunea că se vor institui dobânzi și penalități pentru pierderea acesteia. Se poate pierde de maxim 2 ori.
În primă fază eșalonarea simplificată pe durată limitată de maxim 12 luni a fost aprobată cu caracter temporar. Începând cu 1 Octombrie 2021, procedura a fost permanentizată.
Rămâi la curent cu ce fac: citește și celelalte articole pe care le-am scris pe blogul meu, cosmindumitrascu.ro!
nov. 3, 2021 | General
La finalul lunii noiembrie, mai exact pe 20 noiembrie, ne vedem la evenimentul Online Business Romania, unde voi fi speaker!
Alături de mine vor vorbi și:
- Adrian Dragomir – termene.ro
- Alina Scripca – MBE LOGISTICS
- Daniel Turbatu – Paysera – Online Payment.
Evenimentul va începe la ora 10:00 și se va desfășura în București, pe Calea Plevnei 61. Biletele se pot cumpăra de aici.
Ce trebuie să mai știi:
– Vei asculta și ne vei putea adresa întrebări.
– Îți poți prezenta în fața publicului afacerea ta sau pe tine ca freelancer sau coach sau trainer etc.
– Vei cunoaște și vei interacționa cu toți invitații în perioada dedicată socializării.
– La eveniment pot participa cel mult 100 de persoane.
Ne vedem la eveniment pe 20 noiembrie!
Rămâi la curent cu ce fac: pe blogul meu cosmindumitrascu.ro găsești și alte articole interesante!
oct. 13, 2021 | General
Atunci când un client de-al meu a vrut să angajeze pe cineva, nu cred că a existat o dată să nu fiu întrebat ce taxe și ce valoare trebuie să achite către bugetul de stat.
Încep prin a vă spune că salariul minim pe economie pentru acest an este 2.300 lei, însă cu 2022 acesta se majorează la 2.550 lei. În fiecare an se schimbă, actualizându-se cu puterea de cumpărare, cu promisiuni electorale etc.
Procentele taxelor care se rețin pentru un contract individual de muncă în 2021 (la fel vor fi și pentru 2022) sunt următoarele:
- Contribuția de asigurări sociale – pensia – CAS-ul – 25%;
- Contribuția de asigurări sociale de sănătate – sănătatea – CASS-ul – 10%;
- Impozit pe veniturile din salarii – 10%;
- Contribuția asiguratorie în muncă – CAM-ul – 2,25%.
Pentru salariul minim pe economie – 2.300 lei (1.386 lei în mână) se datorează următoarele sume:
- CAS – 575 lei;
- CASS – 230 lei;
- Impozit – 109 lei;
- CAM – 52 lei.
Practic, angajatul cu un salariu minim pe economie rămâne cu un net în buzunar în sumă de 1.386 lei, restul până la 2.300 lei fiind taxe și impozite pe care statul le încasează din impozitarea muncii.
În schimb pentru anul 2022, unde salariul minim pe economie va fi 2.550 lei (1.524 lei net în mână) vom avea următoarele taxe:
- CAS – 638 lei;
- CASS – 255 lei;
- Impozit – 133 lei;
- CAM – 57 lei.
Pentru orice plus la salariu (prime, diurne peste limita legii, sporuri, etc) trebuie reținute taxe salariale.
Citește și: Care sunt cheltuielile de protocol
Pentru orice venit extra pentru angajați, trebuie calculate taxe și impozite și stipulate pe statul de salarii.
Rămâi la curent cu ce fac: citește și celelalte articole pe care le-am scris pe blogul meu, cosmindumitrascu.ro!
sept. 30, 2021 | Contabilitate
Majoritatea antreprenorilor fac confuzie atunci când vine vorba despre cheltuielile de protocol, astfel că le atribuie societății.
Cheltuielile de protocol care nu aduc un eventual beneficiu societății sau care nu sunt justificate de contracte, negocieri, discuții, devin cheltuieli ale asociaților/administratorilor. La aceste cheltuieli care devin personale, trebuie calculate și reținute taxele și impozitele de rigoare.
Fiind expert contabil, mi-au trecut mii de documente prin față, iar acum să vă dau exemplu ce ar trebui să nu confundați cu protocolul: cafeaua cumpărată atunci când sunteți în drum spre muncă, covrigii, bonurile de la KFC și McDonald’s, epilatul, tunsul, shaorma, șunca, parizerul, brânza, abonamentul la sală, sărmăluțele, masajul erotic etc. – practic tot ce vă cumpărați pe firmă, pentru că ați auzit de la un prieten că el așa face.
Încetați cu efectul de turmă și nu mai cumpărați cele de mai sus pe societate!
Pe societate trebuie achiziționate doar cheltuieli care sunt efectuate în scopul desfășurării activității economice.
Acum să vă expun ce cheltuieli pot fi încadrate la protocol:
- mesele de restaurant care au o factură/bon fiscal/bon fiscal cu CUI-ul firmei stipulat pe bon, însoțit de o notă de protocol/minută semnată de client. Trebuie să atestăm faptul că întâlnirea a avut loc, altfel se poate considera că a fost efectuată de asociat/administrator. De unde să știe organul fiscal că nu ați ieșit de exemplu cu familia la masă;
- un buchet de flori/un tort/o sticlă de vin trimis unei partenere de business cu ocazia zilei de naștere/1 Martie/8 Martie – atenție la plafonul de 100 lei;
- coșurile cadou de Crăciun/Paște – și aici atenție la plafonul de 100 lei;
- mostre din produse oferite cadou în scop de marketing;
Citește și: Ce trebuie să faci imediat după ce îți deschizi o firmă
Încă o dată, cu riscul de a mă repeta, trebuie să justificați cheltuielile. Și să demonstrați că anumite evenimente s-au întâmplat.
O să ziceți, citez: „Păi și ce să fac, să stau să pun clientul să semneze și să vadă cât am dat pe un eventual cadou?” Răspuns final: da! Fix asta trebuie să faceți! În caz contrar ANAF o să considere că ați efectuat achizițiile în interes personal și o să vă impoziteze cu taxe salariale cel mai probabil.
Rămâi la curent cu ce fac: citește și celelalte articole pe care le-am scris pe blogul meu, cosmindumitrascu.ro!
sept. 7, 2021 | Contabilitate
În acest material dezbatem ce ai de făcut imediat după ce ai înființat firma, asta pentru a scăpa de griji.
1. Trebuie să mergi la orice notar care îți iese în cale și să obții procura pentru contabilul tău. Asta pentru depunerea declarațiilor fiscale și pentru a putea avea acces în spațiul public virtual – pe scurt SPV. De ce?
ANAF nu mai permite depunerea declarațiilor fiscale, decât prin intermediul mijloacelor online. Mai sunt câteva declarații, care nu merg depuse online, iar acestea sunt doar câteva. În plus, asta este treaba contabilului tău, iar acum nu predăm contabilitate;
2. Trebuie depusă declarația 010 – DECLARAȚIE DE ÎNREGISTRARE FISCALĂ/DECLARAȚIE DE MENȚIUNI/DECLARAȚIE DE RADIERE PENTRU PERSOANE JURIDICE, ASOCIERI ȘI ALTE ENTITĂȚI FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ – punem bifa pe declarație de înregistrare, iar pe pagina unde scrie – IMPOZIT PE VENITURILE MICRO – vom pune bifa și vom stipula data – la luare în evidență. Se trece data de pe CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE (pe scurt CUI).
De menționat că marea majoritate a ANAF urilor din țară, nu o acceptă, astfel că să nu vă mire, dacă la ghișeu veți fi refuzați cu privire la înregistrarea acestei declarații. Vă vor spune să veniți cu ea, doar când aveți modificări în vectorul firmei – adică, dacă firma devine plătitoare de TVA, se schimbă de la impozit micro la profit și invers sau efectuează prima angajare ori o firmă rămâne fără angajați;
3. Achiziționarea registrului unic de control – se întocmește adresa către administrația financiară la care firma are sediul social, împreună cu o împuternicire, copia de buletin a împuternicitului și copie după CUI, pentru ca organul fiscal să vadă dacă v-ați încadrat în cele de 30 zile. Amenda pentru neachiziționarea RUC-ului sau nedepunerea declarației 010 în primele 30 de zile de la înființare este de 500 lei.
4. Ștampila nu mai este obligatorie!!
RUC-ul costă 29.75 lei, iar ATENȚIE!! Funcționarii ANAF, îți solicită fix suma, deoarece duc lipsă de rest… și presupun că nu vrei să ieși din ANAF, să pierzi și rândul la coadă, ca să stai să schimbi bani. ?)))
Acum că v-ați luat de grijă și cu aceste aspecte, spor la clienți și la vânzări!!
Rămâi la curent cu ce fac: pe blogul meu cosmindumitrascu.ro găsești și alte articole interesante!
